Partener de încredere pentru colecționarii de monede și medalii comemorative de aur și argint

Recuperarea tezaurului dacic

Recuperarea tezaurului dacic

În toamna anului 2009 are loc o întâmplare cel putin ciudată, care va face senzație în toată România. Un personaj misterior decide să predea autorităților un tezaur format din 142 de kosoni, echivalentul a 1.2 kilograme de aur și estimat la 100.000 de euro. Toată această predare se face cu mare tam-tam, într-o conferință de presă la Muzeul Național al Unirii din Alba-Iulia.

Dar, abia acum urmează informația cu adevărat importantă. Acest “bun samaritean”, era un dealer de obiecte de patrimoniu. Și în încercarea de a-și lua măsuri de protecție, decide să predea cei 142 de kosoni, care ar fi aparținut unei mătuși din Spania. Dar din analizele făcute ulterior a reieșit că erau proaspăt găsiți atunci.

Mai mult, el vine cu promisiunea de a mai vinde alți kosoni, aflați în posesia mătușii sale, dacă statul oferă un preț bun. Dar, așa cum era de așteptat, prețul oferit nu a fost unul pe placul său, astfel încât decide să trafice fraudulos alte loturi de kosoni în Germania, Ungaria, Austria și Marea Britanie. Fiecare lot se ridica la aproximativ 150-200 de monede. Per total, au fost traficate peste 1200 de monede și o perche de brățări spiralice dacice. Iar acest “bun cetățean” făcea parte dintr-o întreagă rețea de traficanți transfrontalieri de obiecte de patrimoniu. În acest moment aproape toți componenții ei sunt în închisoare.

Încet, încet și autoritățile române se trezesc la viață și încep sa aibă caștig de cauză.

Între anii 2007 și 2014 s-au desfășurat 11 operațiuni de recuperare și repatriere a aurului dacic. Ca urmare a acestor acțiuni, în Patrimoniul Cultural Național au intrat 13 brățări regale dacice de aur, 1024 de monede koson de aur,  204 de kosoni de argint, 33 de monede Lisimach și alte 3663 de monede de argint și bronz.

în 2016 s-au mai recuperat din Alba-Iulia 3 statuete din bronz reprezentând zeități antice (Seraphis, Minerva și Jupiter), dar și 3 monede koson de aur.

Pe lângă acest palier infracțional, mai există unul, poate la fel de nociv. Cel al protocroniștilor, care alimentează cu ”fake news”, folosind perioada dacică preromană. Și evident kosonul nu putea să nu facă parte din repertoriul lor de dezinformare.

Din păcate, aceste subiecte au priză la oameni tocmai prin factorul senzațional, deplasând această mișcare obscură spre o pseudo-platformă politică, ce poate avea evoluții dezastruase fără o combatere puternică.

Ori, aceste teorii au ajuns la nivelul de conspirație globală, care neagă însăși etnogeneza poporului român dovedită istoric, desenând una paralelă, extrasă doar din câteva citate ale unor autori antici, scoase și ele din context.

Istoria este o roată care se învarte non-stop. Zilnic se fac noi descoperiri, iar în lumina lor, istoria se rescrie. Poate în acest moment nu avem destule informații despre kosoni. Avem frânturi, care pot produce niște teorii de lucru. Dar confirmarea, sau infirmarea lor, se poate face doar prin studiul arheologic sistematic. Prin asocierea studiului arheologic cu momente și evenimente petrecute în acele momente când au fost bătuți primii kosoni și tezaurizați instantaneu.

Cum? De ce? Acestea sunt întrebări pe care sperăm sa le aflăm de la specialiști. Până atunci nu ne rămâne decât să tratăm aceste monede cu respect numismatic, fără să le arondăm o utilitate despre care nu știm prea multe.