Burebista a trăit între 82 și 44 î.H. De-a lungul domniei sale, a reușit să introducă o serie de măsuri administrative importante pentru consolidarea statului dac, într-o perioadă care era dificilă din toate punctele de vedere.
A unit triburile geto-dacice și și-a întins regatul de la Pontul Euxin, până la Câmpia Panonică, dar și de la Munții Haemus, până la mlaștinile Pripetului. Astfel, regatul lui Burebista se întindea pe o suprafață considerabilă, ce acapara teritoriul de astăzi al Ungariei, o parte a Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Bulgariei și Serbiei.
O expresie superioară a civilizației geto-dacice
Statul dac a apărut în interiorul arcului carpatic, nucleul său aflându-se în Munții Orăștiei. Spațiul din sud-vestul Transilvaniei era bogat în zăcăminte de fier, piatră pentru construcție, lemn și pășuni. Acestea prezentau premise economice excelente pentru centrul statal.
De asemenea, în Micia, Mureș și Munții Apuseni, se puteau găsi metale importante pentru acea perioadă, precum arama, aurul și argintul. Din punct de vedere agricol, zona este bogată, indicând ușurința cu care au luat ființă centrele tribale din secolul al II-lea î.H.: Costești; Bănița; Căpîlna; Piatra Cravii.
Burebista a făcut parte din aristocrația dacică, iar întemeierea statului dacic făcea parte din interesele sale primordiale. Chiar și numele său indică statul conducătorului, însemnând: „nobil”, „strălucit”, „primul între bărbați” și „puternic”.
Unificarea triburilor geto-dacice
Burebista își începe domnia în jurul anului 82 î.Hr. Înainte, acesta a fost stăpânul unui teritoriu în hinterlandul Histriei, cu capitala la Argedava. Pe măsură ce stăpânirea sa s-a extins pe de o parte și de alta a Dunării, există posibilitatea să-și fi mutat capitala în Câmpia Munteneană, la Popești, pe râul Argeș.
Întreaga mutare s-a realizat din rațiuni politice și strategice, deoarece Agredava Dobrogeană nu putea controla teritoriul ocupat. Din punct de vedere militar, îngreuna acțiunile de apărare, deoarece era amplasată pe malul drept al Dunării.
Limitele de nord, est și sud ale regatului sunt relativ stabile: triburi geto-dace în nord; regatul lui Mitridates al VI-lea în est; crestele Balcanilor în sud.
Pentru consolidarea graniței de vest, Burebista a pornit o defensivă victorioasă împotriva scordiscilor, în vecinătatea muntelui Scordus. Victoria contra celților a înlesnit procesul de unire a triburilor dacice din arcul intracarpatic, ce erau amenințate de triburile celtice ale boiilor și tauriscilor din Câmpia Panonică.
Unificarea triburilor geto-dacice s-a terminat în jurul perioadei 60 î.H. – 59 î.H.. În acest timp, Burebista a început campania contra celților de pe Dunărea Mijlocie, din Bazinul Panonic, mutându-și centrul de putere în munții Orăștiei, cu capitala la Costești.
A fost cel mai mare regat din istoria noastră. Granițele sale pot fi urmărite pe următorul traseu: de pe malul Mării Negre, la sud de Sozopol (Bulgaria), se merge de-a lungul Balcanilor până la Morava, urcând spre nord-vest până la Dunăre, continuând spre nord până la Bratislava, după pe Carpații nordici, ajungând, într-un final, la Nistru, ce ne conduce la Parutino și înapoi pe malul Mării Negre.
Moartea lui Burebista a adus destrămarea regatului dac în patru și după în cinci părți. Centrul din jurul Munților Orăștiei a rămas sub stăpânirea lui Deceneu.
Tocmai acum aveți ocazia să obțineți piesa comemorativă Regele Burebista, înnobilată cu aur pur cu o reducere de 60%! Pentru primii 100 de participanți avem un cadou suplimentar - piesa cu reprezentarea monedei dacice, Koson, absolut GRATUIT.